Viața și Acatistul Sfântului Cuvios Antonie de la Iezerul Vâlcii

Sfântul este cinstit în fiecare an la data de 23 noiembrie. Sfântul Cuvios Antonie de la Iezerul Vâlcii era român de neam, născut în anul 1628 la Ianina, în Munţii Pindului. A crescut în dreapta credinţă mergând de mic la biserică. La vârsta de 20 de ani, îndeletnicindu-se cu negoţul, a venit în Ţara Românească şi s-a stabilit la Râmnicu Vâlcea unde şi-a întemeiat familie. Pe fiul său Mihail l-a încredinţat slujirii preoţeşti. La vârsta de 64 de ani s-a retras la Mănăstirea Sărăcineşti. Dorind să plece în Muntele Athos, episcopul locului nu i-a dat binecuvântare, recomandându-i să se retragă la Schitul Iezeru, aflat în paragină. A restaurat schitul şi a adunat în jurul său mulţi ucenici. Mai târziu s-a retras într-o peşteră unde s-a nevoit în rugăciune, post şi lacrimi pentru păcatele sale. La 23 noiembrie 1720 a adormit cu pace în Domnul. Condac 1 Râvnitor al iubirii de Dumnezeu şi învăpăiat de dumnezeiescul dor, te-ai arătat un Nou Antonie cu nevoinţele şi luptele duhovniceşti. Împodobitor al chipului monahicesc, te-ai făcut părinte al multora şi grabnic ajutător, pentru care şi noi cu cinstire îţi cântăm: Bucură-te, Sfinte Preacuvioase Părinte Noule Antonie!