Este sărbătorit pe 20 Iulie.
Sfântul Proroc Ilie a fost fiul lui Sovah, din cetatea Tesva, din Galaad, dincolo de Iordan, de unde și numele Prorocului: Ilie Tesviteanul. A trăit cu peste opt sute de ani înainte de întruparea Mântuitorului, pe vremea lui Ahab, regele iudeilor (c. 874-853 î.Hr.). Acest rege își luase de soție o feniciană, Izabela din Sidon, femeie închinătoare la Baal, unul din zeii principali ai fenicienilor. Ea îndemna pe rege să părăsească vechea credință a iudeilor, în Dumnezeul cel adevărat, și să se închine lui Baal, și regele și tot poporul să-l urmeze, întorcându-se de la Dumnezeu. Regele, prețuind mai mult deșertăciunea lumii acesteia, decât mântuirea sufletului său, a părăsit credința cea adevărată și, îmbrățișând el însuși legea idolească, a dat poruncă și mult ajutor spre aducerea poporului credincios la închinarea idolilor, prigonind pe apărătorii dreptei credințe, ridicând temple păgâne, pretutindeni pe pământul lui Israel, și ținând în mare cinste pe slujitorii lui Baal.
S-a ridicat atunci, la chemarea Domnului, Sfântul Ilie Prorocul care, venind la curtea regelui, îl mustra, prin cuvinte aspre, pentru rătăcirea lui. Dar văzând că nu poate aduce pe rege la calea cea dreaptă a credinței strămoșești, i-a vestit că se va abate asupra țării o foamete mare, care va ține trei ani și jumătate, ca pedeapsă pentru lepădarea lui de credință. Pentru aceasta regele căuta să-l omoare. Prorocul Domnului s-a ascuns în Valea pârâului Chedron, unde mânia regelui nu-l mai putea ajunge. După trei ani și jumătate însă Sfântul Proroc s-a întors la curtea regelui Ahab. Cu jertfa adusă pe muntele Carmel, jertfă asupra căreia Dumnezeu a trimis foc din cer, Sfântul Ilie a dovedit că străvechea credință, pe care o mărturisea și o apăra el, era credința cea adevărată! Poporul, văzând minunea Prorocului, a strigat: „Dumnezeul lui Ilie este Dumnezeul cel adevărat!” (3 Regi 18, 39) și, prinzând pe slujitorii cei mincinoși ai lui Baal, i-au ucis, ca să nu mai înșele poporul. Foametea a încetat printr-o ploaie binecuvântată trimisă de Dumnezeu la rugăciunea Sfântului. Prorocul Ilie a săvârșit și alte fapte minunate: a înviat pe fiul văduvei din Sarepta Sidonului, a despărțit apa Iordanului și a vorbit cu Dumnezeu pe muntele Horeb, Dumnezeu arătându-i-se ,,în vânt subțire” (3 Regi 19, 12). Prin vrerea lui Dumnezeu, Prorocul Ilie a fost ridicat la ceruri într-un car de foc, netrecând prin moarte. El s-a arătat, împreună cu Prorocul Moise, la Schimbarea la Față a Domnului nostru Iisus Hristos, pe muntele Tabor. Sfânta Scriptură și Tradiția Bisericii ne spun că Sfântul Ilie va reveni pe pământ, la sfârșitul veacurilor, ca înaintemergător al celei de-a doua veniri a lui Hristos, mustrând pe Antihrist și fiind omorât de către el, după care va fi înviat de Mântuitorul, Mielul cel biruitor.