Cartea de cult numită Octoih și-a dobândit numele de la cele opt glasuri, pe care se cântă imnurile liturgice pe care le conține. Istoria alcătuirii acestui corpus imnografic este în mod firesc legată de dezvoltarea teologiei timpului liturgic, dar și a muzicii bisericești.
Menționăm că Octoihul nu este o carte dedicată exclusiv stranei, ci ea poate fi parcursă, în stare de rugăciune, de orice cleric, monah ori mirean ortodox. Titlul alternativ al edițiilor grecești, acela de Paraklitiki, indică în fapt o colecție de Paraclise ori canoane de mângâiere, care este menită să aducă sufletului pocăință, voință de lucrare a poruncilor Domnului și consolare în întristări, prin rugăciunea smerită și stăruitoare către Dumnezeu, către Maica Domnului și către sfinți.