Este sarbatorita pe 1 Aprilie.
Cuvioasa Maria s-a nascut in Egipt, la sfarsitul veacului al V-lea. Inca de la varsta de 12 ani a plecat din casa parintilor ei si a mers in Alexandria. Era tanara si frumoasa si a cazut intr-o atat de mare robie a placerilor, incat s-a facut ademenitoare multor suflete de barbati tineri si batrani cu desfatarile pierzatoare ale desfranarii. Insa, dupa ce a trait 17 ani in cea mai adanca viata pacatoasa, parandu-i-se ca acesta este singurul chip de a-si trai viata, Dumnezeu i-a intins mana de ajutor, facand din ea un dreptar de intoarcere la pocainta, o pilda de nevointa peste fire si de neasemuita sfintenie. Asadar, dorind ea sa se inchine lemnului Sfintei Cruci, a mers la Ierusalim, vanzandu-si trupul corabierilor, drept plata de calatorie. Dar, incercand sa se apropie de lemnul Cinstitei Cruci, o putere nevazuta o respingea afara din biserica si n-o lasa sa intre. Iar dupa ce a incercat de mai multe ori si nu a izbutit, si-a dat seama de viata ei pacatoasa si de la aceasta intamplare au inceput plansul si pocainta Mariei. Astfel, vazand ea icoana Maicii Domnului la intrarea in biserica, s-a rugat, zicand: Fecioara Stapana, care ai nascut trupeste pe Dumnezeu Cuvantul, stiu ca, din pricina pacatelor mele, nu este cuviincios si binecuvantat lucru sa vad sfanta icoana ta, care esti cu totul curata, cu trupul si cu sufletul. Drept este sa fiu urata si dispretuita de tine care esti cu adevarat neintinata. Dar de vreme ce, dupa cum am auzit, Dumnezeu pe Care L-ai nascut, pentru aceasta S-a facut Om ca sa cheme pe pacatosi la pocainta, ajuta-ma pe mine care nu am pe nimeni in ajutor. Porunceste sa mi se ingaduie sa intru in biserica. Sa nu ma lipsesti sa vad lemnul pe care S-a rastignit Fiul tau si Dumnezeul nostru, Cel nascut din tine si Care Si-a dat al Sau sange pentru mine. Porunceste, Stapana, sa-mi fie deschisa si mie usa dumnezeiestii inchinari a Sfintei Cruci. Lui Dumnezeu, Celui nascut din tine te pun chezasuitoare ca niciodata nu voi mai pangari acest trup prin pacate rusinoase. iar dupa ce voi vedea Sfanta Cruce, pe care S-a rastignit Fiul tau, ma voi lepada numaidecat de lume si indata voi pleca acolo unde tu, Chezasa mantuirii mele, ma vei povatui.
Deci, luand chezasa pe Preacurata Nascatoare de Dumnezeu, ca, de o va lasa sa intre, isi va schimba viata, a dobandit dorirea si a tinut fagaduinta. Apoi, iarasi s-a rugat Maicii Domnului, zicand: Stapana preabuna, fata de mine ti-ai aratat iubirea ta de oameni. Nu te-ai scarbit de nevrednicele mele rugaciuni. Am vazut slava pe care nu este drept sa o vedem noi, cei pacatosi. Slava lui Dumnezeu care primeste prin tine pocainta pacatosilor! Dar ce voi gandi sau ce voi spune mai mult eu, pacatoasa? Este timpul, Stapana, sa-mi indeplinesc fagaduinta de a ma opri cu totul de la pacat. Arata-mi ceea ce trebuie sa fac. Fii invatatoarea mantuirii mele si povatuieste-ma pe calea care duce la adevarata pocainta. Stapana, Stapana, nu ma parasi! Amin.
Apoi a luat trei paini uscate ca merinde, a trecut Iordanul si s-a dus in pustia cea mai adanca. Nevointele ei au fost multe si grele: lacrimile neostoite, postul, rugaciunea, golatatea trupului in frig si in arsita soarelui. Si asa a trait 47 de ani, afland mantuirea in pocainta aspra, in incercari si ispite. Si s-a inaltat deasupra celor trecatoare atat de mult, incat trecea cu picioarele pe deasupra, apa Iordanului si, cand statea la rugaciune, se inalta ca de un cot de la pamant, neavand alt martor decat pe Dumnezeu, iar la sfarsitul vietii, pe dumnezeiescul ei duhovnic, Sfantul Zosima. Acesta, cutreierand pustia de dincolo de Iordan a intalnit-o pe Cuvioasa, apoi a spovedit-o si a impartasit-o cu Trupul si Sangele Domnului. Cu aceste nevointe si prin harul lui Hristos biruind firea omeneasca si dobandind vietuire mai presus de om, inca din lumea aceasta, Sfanta Maria Egipteanca s-a mutat la Domnul. Biserica o praznuieste la 1 aprilie si in Duminica a cincea a Postului Mare, dand-o ca pilda de pocainta si intoarcere la Dumnezeu a celor pacatosi.
Pentru ale ei sfinte rugaciuni, Doamne Iisuse Hristoase, miluieste-ne si ne mantuieste pe noi. Amin.