Din Sfânta Scriptură a Vechiului Testament cunoaștem cele despre facerea celor nevăzute și văzute, depre căderea omului, despre puterea pe care au dobândit-o păcatul și moartea asupra lumii și a omului, care fusese zidit spre a fi nemuritor și cu sufletul, și cu trupul. Dar tot din Sfânta Sriptură a Vechiului Testament aflăm că omului căzut în păcat, pradă morții și deznădăjduirii, i-a fost făgăduită de către Dumnezeu trimiterea unui Mântuitor, născut dintr-o Sfântă Fecioară, Izbăvitor care prin Jertfa Sa de bunăvoie și învierea cu trupul pentru veșnicie, să-i dezlege pe oameni din legăturile strânse ale păcatului și să izbăvească pe aceia pe care frica morții îi ținea în robie toată viața (Evrei 2, 15).