Acum, după ce au trecut trei decenii de la prima ieșire de sub tipar, timp în care patericul românesc a cunoscut cinci ediții, fiecare îmbogățită față de precedentele, mulți dintre cuvioșii prezentați în paginile sale au fost trecuți în rândul sfinților, iar alte documente descoperite recent au adus unele clarificări în legătură cu viața lor.
Se cuvenea deci ca patericul românesc să îmbrace acum o haină nouă, în care să fie consemnate canonizările făcute în ultimul timp și să fie revăzute unele din datele biografice prezentate, potrivit noilor cercetări ale istoriografiei monahale și bisericești. Așadar, în măsura în care unele inadvertențe sau greșeli inerente unei lucrări de asemenea amploare au fost sesizate, acestea au fost îndreptate în acest volum.